In data de 22.03.2013 Asociatia Monumentum a organizat in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Cultura Sibiu seminarul cu titlul Protejarea Patrimoniului Cultural in Documentatiile de Urbanism care a avut loc la Biblioteca Astra din Sibiu. Invitati au fost proiectantii si primariile implicate direct in procesul de elaborare al documentatiilor de urbanism prezente sau viitoare . Aceste regulamente sunt cele pe baza carora directiile de cultura si administratiile elibereaza avize si autorizatii pentru interventiile din zonele de protectie ale monumentelor. Prezentarile s-au axat in jurul patrimoniului cultural dar si a celui natural ( peisaje agrare, peisaje montane, etc), aratand necesitatea elaborarii unui studiu peisagistic atat in interiorul satelor cat si in extravilan si protejarea anumitor perspective si siluete ale localitatilor si a cadrului natural. Patrimoniul etnografic , cel viticol si cel agricol trebuiesc de asemenea luate in considerare atunci cand se elaboreaza un regulament general de constructie. De asemenea s-a atras atentia proiectantilor asupra lipsei concluziilor in majoritatea studiilor istorice din cadrul PUG-urilor elaborate pana in prezent. Seminarul a fost deschis de catre directorul directiei pentru cultura dl. Razvan C. Pop si presedintele asociatiei Monumentum, arh. Eugen Vaida.
Au vorbit despre protectia patrimoniului in documentatiile de urbanism :
Iustina Postavaru si Adriana Stroe din partea Institutului National al Patrimoniului din Bucuresti
Cerasella Craciun, din partea Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti
Alexandru Gavozdea, arhitect, proiectant al documentatiilor de urbanism
Eugen Vaida, arhitect, din partea asociatiei Monumentum
Invitat special a fost dl. Octavian Arsene din partea Autoritatii Nationale pentru Turism.
Prezentarile au sugerat necesitatea introducerii unor reguli mai severe de protectie a petrimoniului in documentatiile de urbanism pentru a restrange posibilitatea interventiilor haotice asupra fondului construit traditional si a celui aflat in zonele de protectie ale monumentelor. S-au purtat discutii pe fondul problemelor pe care primariile le intampina in protejarea patrimoniului, una dintre neajunsuri fiind legata de neincrederea locuitorilor in avantajele pe care patrimoniul il poate aduce acestora. In afara de faptul ca patrimoniul reprezinta un bun cultural ce trebuie pastrat conform cadrului legislativ el are si au un potential enorm in a genera profit financiar, dovada fiind exemplele reusite de la Viscri, Sibiel si Biertan, sate care aduc anual intre 12.000 si 30.000 de turisti de pe urma carora administratiile locale reusesc sa scoata un profit considerabil pe care il reinvestesc in proiecte in interesul comunitatii. Exista exemple de elemente de patrimoniu care au devenit branduri locale care atrag mii si mii de turisti, succesul acestei strategii tinand exclusiv de abilitatile manageriale ale administratiilor local. Fiecare sat din sudul transilvaniei are acest potential, trebuie doar identificat si exploatat.